Pe 5 iunie este marcată oficial Ziua Internațională pentru Lupta împotriva Pescuitului Ilegal, Nedeclarat și Nereglementat (IUU Fishing), un fenomen considerat de specialiști una dintre cele mai mari amenințări la adresa ecosistemelor acvatice și a gestionării durabile a resurselor piscicole.
Data a fost aleasă deoarece, la 5 iunie 2016, a intrat în vigoare Food and Agriculture Organization of the United Nations Acordul privind Măsurile Statului Portuar (PSMA), primul tratat internațional obligatoriu dedicat exclusiv combaterii pescuitului ilegal. Un an mai târziu, United Nations a proclamat oficial această zi internațională.
Pescuitul ilegal, o problemă la nivel mondial
Potrivit datelor FAO, pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat continuă să provoace pierderi uriașe atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru economia globală.
Estimările internaționale arată că:
- între 11 și 26 de milioane de tone de pește sunt capturate ilegal anual;
- valoarea economică a capturilor provenite din pescuit ilegal este estimată la 10–23 miliarde de dolari pe an;
- aproximativ un pește din cinci capturat la nivel mondial poate proveni din activități de pescuit ilegal;
- fenomenul este adesea asociat cu criminalitatea organizată, exploatarea forței de muncă, falsificarea documentelor și distrugerea habitatelor naturale.
Consecințele asupra mediului și comunităților de pescari
Impactul pescuitului ilegal depășește cu mult simpla capturare neautorizată a peștilor.
Conform FAO și ONU, principalele efecte sunt:
- reducerea stocurilor piscicole;
- afectarea reproducerii speciilor;
- distrugerea habitatelor acvatice;
- concurență neloială pentru pescarii care respectă legea;
- pierderi economice pentru comunitățile dependente de pescuit;
- afectarea securității alimentare;
- compromiterea eforturilor de conservare a biodiversității.
Progrese în Europa și regiunea Mării Negre
În ultimul deceniu, statele din bazinul Mediteranei și al Mării Negre au intensificat cooperarea pentru combaterea pescuitului ilegal.
Potrivit FAO și General Fisheries Commission for the Mediterranean, progresele au fost posibile prin:
- schimbul de informații între autorități;
- monitorizarea electronică a navelor;
- controale mai stricte în porturi;
- cooperarea transfrontalieră împotriva activităților ilegale.
Pentru România, aceste mecanisme sunt importante deoarece țara noastră face parte din regiunea Mării Negre și beneficiază de sistemele comune de monitorizare și control.
Braconajul piscicol rămâne o problemă și în România
Deși nu există statistici centralizate detaliate publicate anual privind amploarea fenomenului, numeroase acțiuni ale autorităților arată că braconajul piscicol continuă să reprezinte o provocare.
Printre instituțiile implicate în combaterea pescuitului ilegal se numără:
- Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură;
- Poliția de Frontieră Română;
- Poliția Română;
- Jandarmeria Română;
- administrațiile ariilor protejate și ale rezervațiilor naturale.
În ultimele luni, autoritățile au raportat numeroase cazuri de confiscare a plaselor monofilament, capturi ilegale de pește și dosare penale întocmite pentru braconaj piscicol pe Dunăre, Prut, în Delta Dunării și pe alte ape interioare.
Zonele cele mai vulnerabile
Printre zonele în care presiunea braconajului este frecvent semnalată se numără:
- Delta Dunării;
- Complexul lagunar Razim-Sinoe;
- Dunărea inferioară;
- Prut;
- lacurile de acumulare;
- râurile de munte cu populații de salmonide.
Cele mai întâlnite forme de braconaj includ utilizarea plaselor monofilament, pescuitul în perioada de prohibiție, pescuitul fără permis, comercializarea ilegală a peștelui și folosirea curentului electric sau a altor metode interzise.
Responsabilitatea aparține tuturor
Ziua Internațională pentru Combaterea Pescuitului Ilegal reprezintă și un prilej de conștientizare a rolului pe care îl au pescarii în protejarea resurselor acvatice.
Respectarea perioadelor de prohibiție, a dimensiunilor minime de reținere și a regulilor privind capturile contribuie direct la conservarea populațiilor de pești și la menținerea echilibrului ecosistemelor.
Combaterea braconajului nu este doar responsabilitatea autorităților. Fiecare pescar care respectă legea contribuie la protejarea resursei piscicole și la asigurarea unui viitor sustenabil pentru pescuitul recreativ și comercial.