Europa a petrecut aproape 50 de ani încercând să salveze cormoranul, specie de pasăre acvatică aflată în pragul dispariției în anii ’70. Astăzi însă, mai multe state europene consideră că populația acestei păsări a crescut atât de mult încât afectează grav resursele piscicole și cer relaxarea măsurilor de protecție, potrivit unei analize publicate de Politico.
De la specie aproape dispărută la milioane de exemplare
Cormoranii au fost aduși aproape de dispariție în urmă cu câteva decenii din cauza vânătorii și a pesticidelor utilizate în agricultură. Salvarea lor a venit odată cu adoptarea Directivei Păsări a Uniunii Europene din 1979, una dintre primele mari legi europene dedicate protecției naturii.
Rezultatul este considerat de mulți ecologiști un succes major: populația europeană de cormorani a crescut de la aproximativ 50.000 de exemplare la între 1,5 și 2 milioane de păsări în prezent.
România, printre statele care cer reducerea populației
Zece state membre ale Uniunii Europene, printre care și România, solicită acum Comisiei Europene modificarea legislației astfel încât cormoranul să poată fi vânat mai ușor.
Potrivit unei scrisori comune adresate pe 7 mai comisarului european pentru mediu, Jessika Roswall, și comisarului pentru pescuit, Costas Kadis, miniștri din Estonia, Suedia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Croația, Polonia, Cehia și România cer introducerea cormoranului pe lista speciilor care pot fi vânate în baza Directivei Păsări.
În plus, statele solicită:
- stabilirea unor cote de populație la nivel european;
- posibilitatea vânării și în afara sezonului normal;
- măsuri mai rapide pentru limitarea efectivelor.
Pescarii și fermele piscicole reclamă pierderi uriașe
Potrivit documentului citat de Politico, miniștrii susțin că fiecare cormoran consumă aproximativ 500 de grame de pește pe zi, iar efectele asupra resurselor piscicole ar fi devenit semnificative.
Sectorul pescuitului și al acvaculturii estimează pagube de peste 350 de milioane de euro anual la nivel european. Sunt invocate:
- diminuarea stocurilor de pește din apele interioare;
- afectarea fermelor piscicole;
- dezechilibre ecologice;
- riscuri pentru securitatea alimentară.
Comisia Europeană evită deocamdată schimbarea legislației
Până în prezent, Comisia Europeană nu a anunțat modificări legislative.
Un purtător de cuvânt al instituției a precizat că actualele reguli permit deja statelor membre să intervină în anumite situații și că autoritățile naționale ar trebui să utilizeze în primul rând metode non-letale pentru limitarea pagubelor produse de cormorani.
Întrebată dacă ia în calcul autorizarea vânătorii la scară mai largă, Comisia a transmis doar că subiectul se află în analiză.
O dezbatere care divide Europa
Discuția privind cormoranul reflectă conflictul tot mai des întâlnit dintre conservarea biodiversității și interesele economice ale pescuitului și acvaculturii.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a relaxat deja anumite măsuri de protecție pentru alte specii considerate problematice, precum lupii sau unele mamifere invazive. Rămâne de văzut dacă aceeași direcție va fi urmată și în cazul cormoranului.
