Specia de crevete brun atlantic Penaeus aztecus a fost inclusă, din februarie 2026, pe lista denumirilor comerciale pentru speciile de pescuit și acvacultură acceptate în Spania. În regiunea Catalonia, autoritățile permit deja pescuitul profesionist al acestei specii ca metodă de control al extinderii sale în apele mediteraneene.
Specie originară din Atlantic
Arealul natural al crevetelui brun se întinde de-a lungul coastei vestice a Atlanticului, de la Massachusetts până în Golful Mexic și nord-vestul peninsulei Yucatán.
Deși nu este încă clasificată drept specie exotică invazivă în Spania, ea este considerată deja stabilită în anumite zone ale Mediteranei occidentale, precum Delta Ebrului și Mar Menor, unde împarte habitatul cu crevetele mediteranean autohton Penaeus kerathurus.
Cum a ajuns în Mediterană
Potrivit specialiștilor consultați de agenția EFEverde, cea mai probabilă cale de introducere a speciei este apa de balast a navelor comerciale. Nu sunt excluse însă nici alte scenarii, precum eliberări accidentale sau scăpări din instalații de acvacultură.
După prima identificare în Turcia, în 2009, specia s-a răspândit în vestul Mediteranei, fiind confirmată ulterior în Golful Lyonului. În 2022, pescarii au raportat prezența ei în apropiere de Barcelona, iar ulterior a fost observată în Delta Ebrului.
De acolo, crevetele brun a continuat să se extindă spre sud, ajungând în Comunitatea Valenciană, inclusiv în zone din Alicante și Cullera, precum și în regiunea Murcia. Cercetătorii analizează în prezent și posibile semnalări din Malaga.
Adaptare la apele calde
Potrivit cercetătorului Ricardo Santos-Bethencourt, de la Institut de Ciències del Mar, răspândirea speciei este favorizată de zonele estuariene și de temperaturile apei de aproximativ 28°C, condiții în care crevetele brun se dezvoltă foarte bine.
Posibilă competiție cu specia locală
Specialiștii spun că, deocamdată, nu există dovezi clare că Penaeus aztecus reprezintă o amenințare directă pentru Penaeus kerathurus. Crevetele brun nu este prădător pentru specia locală și nici nu pare să concureze direct pentru hrană.
Totuși, dacă temperatura apei va continua să crească, specia venită din Atlantic ar putea deveni mai competitivă, deoarece este mai bine adaptată la ape calde.
Există și un factor care ar putea reduce competiția directă: perioadele diferite de reproducere. Crevetele mediteranean depune icre în principal primăvara, în timp ce crevetele brun pare să se reproducă spre sfârșitul verii și în toamnă, o posibilă adaptare la condițiile din Mediterană.
Diferențe între cele două specii
Cele două specii pot fi identificate relativ ușor:
- crevetele brun este mai deschis la culoare,
- crevetele mediteranean are pete brun-închise și este, în general, mai mare.
În ceea ce privește calitățile gastronomice, cercetătorii spun că specia atlantică are o aromă mai puțin intensă, iar carnea este mai fermă și mai puțin delicată decât cea a crevetelui mediteranean.
Pescuitul, metoda de control
Autoritățile din Generalitat de Catalunya consideră că pescuitul profesionist este cea mai eficientă metodă de a controla extinderea speciei, strategie aplicată anterior și în cazul Callinectes sapidus, cunoscut drept crab albastru.
În 2023, cantitățile de crevete brun aduse în piețele de pește din Catalonia au crescut vizibil, însă cercetătorii spun că acest lucru se datorează în mare parte identificării mai ușoare a speciei, nu neapărat unei explozii a populației.
Datele arată că, în acest an, în Catalonia au fost capturate peste 11.000 kg de crevete mediteranean, comparativ cu aproximativ 580 kg de crevete brun.
Monitorizare științifică
Specialiștii de la Instituto de Ciencias Marinas de Andalucía monitorizează evoluția speciei, în timp ce proiectul științific InvaTropic analizează apariția speciilor non-native și efectele tropicalizării ecosistemelor marine din sudul Peninsulei Iberice.
Prezența crevetelui brun pe coastele Spaniei confirmă extinderea progresivă a speciei în întregul bazin mediteranean, fenomen care ar putea avea consecințe ecologice pe termen lung pentru ecosistemele costiere.
Sursa info: MEDIAFAX
