Ordinul MADR nr. 260/2026 schimbă modul în care este organizat și administrat pescuitul recreativ în România. Noul sistem introduce permise nominale emise prin sistem informatic, contracte de administrare a zonelor de pescuit pe 10 ani, planuri de management bazate pe studii, raportarea capturilor și obligații mai stricte pentru asociațiile care preiau administrarea apelor.
În esență, pescuitul recreativ nu mai este privit doar ca emiterea unui permis, ci ca un sistem de administrare a unei resurse piscicole, în care numărul pescarilor, capturile, capacitatea unei ape, populările și activitatea de pază și control ar trebui să fie corelate.
Permisul de pescuit devine nominal și anual
Una dintre modificările importante este introducerea unui permis nominal de pescuit recreativ, emis anual de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Permisul va fi eliberat prin intermediul unui sistem informatic, online.
Pentru zonele necontractate, permisul este emis și eliberat direct de ANPA. În cazul zonelor contractate de o asociație, permisul este emis de Agenție, dar este eliberat pescarului de beneficiarul contractului.
Astfel, sistemul nu mai este construit exclusiv în jurul unui permis emis de asociație, ci introduce un mecanism centralizat la nivelul ANPA.
Zonele de pescuit pot fi administrate timp de 10 ani
O altă schimbare importantă este perioada pentru care pot fi încheiate contractele de utilizare a resurselor acvatice vii în scop recreativ.
ANPA poate încheia cu asociațiile de pescari recreativi contracte pe o perioadă de 10 ani.
Pentru a obține o zonă, însă, o asociație trebuie să demonstreze că dispune de capacitatea necesară pentru administrarea acesteia.
Printre criteriile luate în calcul se află numărul de membri, dotările tehnice, ambarcațiunile, personalul, personalul cu pregătire în domeniul pescăresc, personalul de pază, situația financiară, experiența anterioară, activitățile de populare și de protecție și control.
Asociațiile trebuie să obțină minimum 50 de puncte
Ordinul introduce o grilă de evaluare cu maximum 100 de puncte.
Pentru a putea obține contractul, asociația trebuie să acumuleze cel puțin 50 de puncte.
Punctajul este împărțit astfel:
| Criteriu | Punctaj maxim |
|---|---|
| Numărul mediu de membri | 15 puncte |
| Planul de management | 40 puncte |
| Capacitatea tehnico-profesională | 45 puncte |
| Total | 100 puncte |
Un element important este faptul că ordinul nu încurajează doar existența formală a unor dotări sau a unui personal.
Potrivit prevederilor prezentate, contractele de comodat pentru dotări și contractele de voluntariat sau prestări servicii pentru personalul tehnic și de pază nu sunt luate în calcul pentru îndeplinirea anumitor criterii.
Prin urmare, asociațiile mici sau cele care nu dispun de infrastructură și personal propriu ar putea avea dificultăți în obținerea unor zone.
Fiecare zonă trebuie să aibă un plan de management
Planul de management devine unul dintre elementele centrale ale noului sistem.
Acesta trebuie să cuprindă informații și măsuri privind:
- istoricul zonei;
- evoluția capturilor pe specii;
- activitățile de pază și control;
- populările realizate;
- numărul pescarilor;
- acțiunile de protecție a mediului;
- măsurile pentru dezvoltarea durabilă;
- cantitatea totală de pește care poate fi capturată anual;
- numărul de permise care pot fi emise;
- regulamentul de pescuit;
- sistemul de evidență și raportare a capturilor.
Planul trebuie elaborat de un institut sau o stațiune de cercetare din domeniul pescuitului și acvaculturii care îndeplinește condițiile prevăzute de ordin.
Practic, presiunea exercitată de pescuit ar trebui să fie raportată la capacitatea piscicolă a fiecărei ape.
Raportarea capturilor devine obligatorie
Pentru pescari, una dintre cele mai importante modificări este introducerea obligației de raportare a capturilor.
În cazul apelor necontractate, pescarul trebuie să completeze fișa de captură după partidele de pescuit și să o transmită Agenției până la data de 31 decembrie.
Mai important, raportarea nu rămâne doar o procedură statistică.
Pescarul care nu transmite fișa de captură nu mai poate obține permis pentru anul următor.
Prin urmare, raportarea capturilor devine o condiție pentru continuarea dreptului de pescuit în sistemul respectiv.
Și asociațiile trebuie să raporteze
Pentru zonele contractate, obligațiile de raportare revin și asociațiilor.
Beneficiarul contractului trebuie să transmită către ANPA situația capturilor pentru fiecare zonă până la 28 februarie a anului următor.
De asemenea, asociațiile trebuie să prezinte semestrial informații privind numărul pescarilor cărora le-au acordat dreptul de pescuit și balanța de verificare semestrială.
Nerespectarea obligațiilor prevăzute de ordin poate conduce inclusiv la rezilierea contractului.
Popularea devine o obligație pentru administratorii zonelor
Asociațiile care preiau zone de pescuit vor avea și obligații privind refacerea resursei piscicole.
Acestea trebuie să contribuie la refacerea resurselor acvatice vii prin populări cu icre embrionate și/sau puiet de pește.
Populările trebuie realizate în conformitate cu planul de management sau pe baza studiilor efectuate de institute de cercetare și cu acordul Agenției.
Nerespectarea obligației de populare poate reprezenta un motiv pentru rezilierea contractului.
Mai multe responsabilități pentru paza resursei
Administratorii zonelor contractate trebuie să asigure, prin personal propriu specializat, atestat și avizat, paza resursei piscicole și controlul activității de pescuit.
Personalul trebuie să contribuie la combaterea braconajului, verificarea activității pescarilor, protejarea resursei și prevenirea degradării habitatelor.
Este una dintre prevederile care pot avea un impact important în teren, deoarece asociațiile care preiau zone de pescuit vor avea responsabilități mai clare în ceea ce privește paza și controlul.
Reciprocitatea între asociații
Ordinul prevede și posibilitatea introducerii unor mecanisme de reciprocitate între asociații.
Permisul eliberat de o asociație poate fi valabil și în zonele contractate de alte asociații dacă între acestea există un acord de reciprocitate.
Există însă o limitare: capacitatea anuală de pescuit stabilită prin studiile științifice sau prin planul de management nu trebuie depășită.
În practică, modul în care vor fi încheiate și aplicate aceste acorduri va fi important pentru pescarii care doresc să pescuiască în mai multe zone.
Ce nu schimbă Ordinul 260/2026
Este important ca noul act normativ să nu fie confundat cu un ordin de prohibiție.
Ordinul MADR nr. 260/2026 nu stabilește o nouă limită generală de 5 kg de pește pe zi.
Limita de 5 kg pe zi sau un singur pește dacă acesta depășește 5 kg este prevăzută de Legea nr. 176/2024.
De asemenea, regulile privind numărul de undițe, lansete și alte condiții de exercitare a pescuitului sunt stabilite prin legislația aplicabilă și prin actele normative relevante.
Prin urmare, Ordinul 260/2026 trebuie privit în primul rând ca un act care reglementează modul de administrare și atribuire a zonelor de pescuit recreativ, nu ca un nou ordin privind prohibiția.
Ce înseamnă pentru pescar?
În forma sa actuală, noul sistem poate fi rezumat astfel:
ANPA → permis nominal → zonă de pescuit → plan de management → capacitate piscicolă → număr de pescari → raportarea capturilor → populări → pază și control.
Pentru pescarul recreativ, schimbarea importantă este că accesul la pescuit va fi legat tot mai mult de modul în care este administrată resursa din zona respectivă.
În cazul apelor necontractate, pescarul va avea în continuare un rol direct în raportarea capturilor către ANPA. În cazul apelor contractate, administratorul zonei va avea obligații suplimentare privind paza, managementul, popularea și raportarea activității.
O întrebare importantă: ce se va întâmpla cu apele care nu vor fi preluate?
Aici se află una dintre cele mai interesante consecințe posibile ale Ordinului.
Dacă o asociație nu îndeplinește condițiile de eligibilitate sau nu poate demonstra capacitatea tehnico-profesională necesară, anumite zone ar putea să nu fie preluate prin contract.
Aceste ape pot rămâne necontractate, caz în care permisul este emis și eliberat direct de ANPA.
Pentru pescari, acest lucru poate fi important, deoarece existența unor ape necontractate poate însemna menținerea unor zone în care accesul nu depinde de apartenența la o anumită asociație.
În același timp, rămâne de văzut câte zone vor fi efectiv atribuite, câte vor rămâne necontractate și cum va funcționa în practică noul sistem.
Delta Dunării are un regim separat
Un alt aspect important este că prevederile Ordinului 260/2026 nu trebuie extrapolate automat asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Pescuitul în Delta Dunării este supus unui regim juridic specific, în care se aplică legislația proprie Rezervației și regulile stabilite de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Prin urmare, pescarii nu trebuie să considere că noul sistem de atribuire a zonelor de pescuit recreativ se aplică automat și în Delta Dunării.
Concluzie
Ordinul MADR nr. 260/2026 schimbă filosofia administrării pescuitului recreativ. Accentul se mută de la simpla eliberare a permisului către managementul efectiv al resursei piscicole.
Pentru asociații, acest lucru înseamnă mai multe condiții de eligibilitate și mai multe obligații. Pentru pescari, înseamnă un sistem în care permisul, raportarea capturilor și regulile zonei vor deveni elemente tot mai importante.
Rămâne însă esențial de urmărit cum va fi aplicat ordinul în practică, câte zone vor fi contractate, cine le va administra, câte permise vor putea fi emise și dacă noul sistem va reuși să ofere în același timp protecție reală pentru resursa piscicolă și acces rezonabil pentru pescarii recreativi.
